Îți dorești un ceas cu iluminare, dar nu știi pentru care să optezi? Hai să vedem care sunt timpurile de iluminare, iar apoi tu decizi care este cel mai potrivit pentru tine.
Dar înainte de a vorbi despre metodele actuale de iluminare, vrem să vă aducem la cunotință puțin din istoria iluminării ceasurilor.
În anul 1910 a apărut iluminatul cu radiu, o substanță radio-activă. A fost foarte util pentru soldații din Primul Război Mondial pentru a citi ușor ora pe timp de noapte. Ulterior, s-au constatat multiple afecțiuni de sănătate ale muncitoilor care erau expuși la cantități mari de radiu. Folosirea materialului a fost apoi redusă foarte mult. În anul 1960 se mai folosea o cantitate extrem de mică, iar în 1968 a fost complet interzisă.
Fotoluminescența
Pigmenții bazați pe materiale fotoluminiscente (cum ar fi aluminatul de stronțiu) sunt cele mai frecvent utilizate astăzi în lumea ceasului. Acest material non-radioactiv este pictat pe indicatoare, markeri oră și cadrane, apoi strălucește în întuneric (de obicei, o nuanță verde sau albastră) prin absorbția luminii și apoi prin emiterea de lumină. Brandul elvețian Super-LumiNova, fondat la începutul anilor ’90, a adus făcut tehnologia foarte cunoscută și astăzi este unul dintre cei mai mari furnizori, deși unii producători de ceasuri, precum Seiko și Rolex, produc propriile variante.
Tuburi de tritium
Tritiumul sub formă de gaz este capsulat în sticlă borosilicată care a fost acoperită pe interior cu un strat de fosfor. Gazul de tritium suferă o dezintegrare, care eliberează electroni, determinând strălucirea fosforului. Deși este încă radioactiv, gazul prezintă un risc mai redus decât vopselele de tritium. Un mare avantaj îl reprezintă faptul că nu necesită încărcare prin expunerea la lumină și nu se diminuează, luminează permanent. După aproximativ 12 ani se înjumătățește intensitatea luminii, iar după aproximativ 24 de ani, doar un sfert din materialul radioactiv mai luminează.
CEAS VOSTOK-EUROPE LUNOKHOD 2 NH35A/6205210
Electroluminescența
Electroluminescența este producerea de lumină ca rezultat al unui curent electric care trece printr-un fosfor. Într-un ceas, un panou de sticlă sau plastic este acoperit cu un conductor electric și un fosfor, apoi este montat în spatele cadranului. La apăsarea unui buton, se transmite un curent electric, determinând reacția fosforului, acționând ca o lumină de fundal. Deși acest lucru este cel mai frecvent întâlnit în ceasurile digitale, Indiglo Timex este cea mai notabilă utilizare a acestui tip de iluminare într-un ceas analogic. Compania a brevetat tehnologia în 1992. Pe lângă alte brand-uri și Casio folosește această tehnologie.
Sperăm că ți-a fost de ajutor acest articol, iar dacă ai întrebări, le așteptăm în rubrica de comentarii.