Ceasornicarii de azi sunt mult diferiti fata de cei care lucrau acum cateva veacuri. Priviti timpul la galop pe ecranele tactile. Ceasurile s-au mutat de la mana in buzunar, fiind inghitite de dispozitive ultramoderne sofisticate. Multi se plang ca ceasornicaria este o profesie pe cale de disparitie, prafuita de timp si pregatita de atarnat intr-un muzeu.
Dar lupa unui ceasornicar e fermecata. Priviti prin ea si veti vedea veacuri de arta de cizelare a timpului, o incarcatura emotionala extraordinara ce musteste din ceasurile ce vin din alte vremuri. Da, sa fii ceasornicar intr-o lume a telefoanelor inteligente, nu-i deloc putin lucru.
Meseria de ceasornicar – traditie si istorie
Privind in timp vom constata sa meseria de ceasornicar a aparut prin Evul Mediu cand stramosii nostri au inceput sa fie preocupati de masurarea si cuantificarea clipelor, iar tehnica ii putea sustine. Atunci ceasornicarii fabricau si reparau ceasuri deopotriva. Treceau printr-o perioada de ucenicie, timp in care isi insuseau deprinderile de la ceasornicari cu experienta si functionau in cadrul asa numitelor ghilde. Odata cu dezvoltarea tehnologica, ceasornicarii au inceput sa se ocupe mai mult de repararea si intretinerea ceasurilor.
De-a lungul istoriei sale, meseria de ceasornicar a fost extrem de apreciata in cadrul comunitatilor locale. De fapt, intretinerea si reparatia ceasurilor era un punct critic, de mare interes pentru publicul constient de timp. Inainte de revolutia industriala, ceasornicarii erau mestesugari ce deserveau capetele incoronate si clasele de comercianti in plin avant economic. Dupa revolutia industriala, ceasornicarii si-au castigat un rol fruntas intr-o lume in care comertul era atat de legat de timp si punctualitate.
Azi fara un tehnician ceasornicar bun, multe ceasuri ar ajunge rapid inutile – chiar si cele de lux – pentru ca ele au nevoie de intretinere si reparatii ca sa-si mentina harul de a masura timpul.
In plus, fara ceasornicari iscusiti, arta mecanica de cizelare a timpului , daruita de la o generatie la alta, s-ar pierde. Ceasurile cu valoare sentimentala ar fi ferecate pentru totdeauna in sertare.
Avand in vedere ca inlocuirea unui ceas de lux defect presupune cheltuieli uriase, operatiunile de intretinere si reparatie efectuate de un ceasornicar bun devin pe deplin justificate. Ceasurile mecanice raman obiecte de prestigiu, fie ca sunt de lux, fie ca sunt foarte vechi.
Profesia de ceasornicar in Romania
Din pacate Romania nu se poate lauda cu o traditie sau o istorie puternica in materie de ceasuri si ceasornicari… cel putin nu “oficial”. Meseria se transmite adesea pe cale tata – fiu si prin ucenicie.
Intr-o perioada, pasionatii de orologerie se puteau specializa urmand Scoala de Ceasornicari de la Arad. Dar azi pur si simplu nu ai unde sa studiezi si sa deprinzi tainele acestei meserii. Cei care doresc sa devina ceasornicari pot incepe cu un liceu de mecanica fina. Ulterior se pot dezvolta intr-un atelier de reparatii ceasuri, o fabrica sau un laborator de orologerie. Mai departe sau alternativ, se pot orienta spre scoli prestigioase din Elvetia, Marea Britanie sau Franta.
Lipsa unui cadru institutionalizat pentru pregatirea si dezvoltarea ceasornicarilor, dar si afinitatea oamenilor pentru dispozitivele smart purtatoare de ceasuri electronice, face ca in Romania sa existe destul de putini mestesugari buni sau tineri dornici care sa-si doreasca sa se dezvolte in aceasta directie. Cei care aleg sa se specializeze in arta ceasornicariei sunt animati de pasiune, sunt foarte buni tehnicieni, au spirit de initiativa, foarte multa rabdare si precizie de lucru, o coordonare fina ochi – creier si talent cu carul.
Sa fii ceasornicar este o profesie distincta; una care poarta in spate patru secole de stiinta si tehnologie. Este o profesie galanta, ce presupune deprindere, exercitiu, ucenicie, dedicare, o minte ascutita si tehnica. Ceasornicarul reuseste sa patrunda adanc in inima mecanismelor minuscule; petrece ore intregi aplecat asupra rotitelor zimtate si parghiilor minuscule din componenta mecanismelor delicate. Totul cu un scop clar: sa redea ceasurilor traditionalul “tic – tac”.
Ceasornicarul din echipa WatchShop.ro
Cine ne-a calcat pragul, l-a intalnit si poate confirma ca este talentat si extrem de rapid.
Noi suntem in fiecare zi uimiti de migala cu care desface si reface mecanisme, rotite, piese. De asemenea, ne bucuram ca e in echipa noastra. Pentru ca pe langa talent, Raul al nostru e mare.
Nu doar un mare mester, ci un tanar mare, pasionat de fitness, care impinge 180 kg la piept si participa la concursuri de body building.
Ne bucuram ca exista salile de sport, altfel va dati seama cate ceasuri ar fi trebuit sa ridice?
Pentru neincrezatori, dar mai ales pentru pasionatii de ceasuri, va recomandam sa ne vizitati si sa il cunoasteti.
Sursa foto: arhiva WatchShop.ro